Brașov – București cu Kona de 40 kWh

7 ianuarie. Ziua în care toată România se întoarce de la munte și DN1 devine cea mai mare parcare în aer liber din Europa. În timp ce posesorii de mașini cu baterii de 100 kWh probabil calculau cum să meargă cu 140 pe autostradă, noi, cu „bricheta” noastră de 39.2 kWh, am pus la cale un plan de evadare.

Iată cum a arătat realitatea noastră „la fir”, fără filtre de influencer.

Strategia: „Plinul” de hotel și liniștea de 230V

Am plecat de la 20 km mai sus de Brașov cu 100% baterie. Da, știm teoria: „Nu încărcați la 100% că moare bateria!”. Dar când ai 40 kWh și te așteaptă Carpații, teoria rămâne la recepție.

Norocul nostru: Hotelul avea prize E.ON, dar noi am ales „metoda Eway”. Am pus-o la o priză normală de 230V (Schuko) peste noapte. De ce?

1. Pentru buzunar: A fost moca din partea casei.
2. Pentru baterie: Încărcarea lentă e ca un masaj pentru celule, mai ales înainte de un drum lung pe frig.

Traseul: „Fenta” prin Vălenii de Munte

În timp ce restul lumii stătea la coadă în Bușteni, noi am ales DN1A (Brașov – Săcele – Cheia – Vălenii de Munte – Ploiești).

• De ce DN1A? Pentru că la o electrică, serpentinele sunt prietenii tăi. Frânezi pe regenerare la vale, recuperezi electroni, și scapi de aglomerația de pe DN1.
• Finalul: Ploiești – DN1 – București, tăiat tot orașul până în Berceni.

Cifrele care închid gura haterilor

Pentru cei care zic că „electrica e doar de oraș”, iată datele de pe computerul de bord:

• Traseu: Brașov (plus 20km) -> Vălenii de Munte -> Ploiești -> București (Berceni).
• Distanță totală: 220 KM.
• Consum mediu: 12.8 kWh / 100 KM. (Da, ați citit bine, pe 7 ianuarie!).
• Timp total: 4 ore și 42 de minute.

Verdictul de range: Am ajuns în Berceni cu 26% baterie și încă 92 KM de range afișați. Practic, puteam să mai dau o tură de centură dacă aveam chef.

„Dar e la vale, boss!”

Auzim deja cârcotașii: „Păi normal, ai venit de la munte, ai mers la vale!”. Corect, dar la dus am fost la fel de relaxați. Da, am oprit 30-40 de minute la Sinaia pentru o încărcare, dar am făcut-o pentru că trebuia să mâncăm, nu pentru că ne-a lăsat mașina în drum. Asta e frumusețea: în timp ce tu îți mesteci burgerul, mașina își ia porția de energie.

Concluzia Eway

În timp ce unii au făcut 7-8 ore pe Valea Prahovei „pe varianta clasică”, noi am ajuns în mai puțin de 5 ore, cu un consum de invidiat și cu zero lei cheltuiți pe drum (mersi, hotelule!).

Pentru noi, ăștia cu baterii de 40, drumul ăsta a fost o victorie. Nu e despre cât de mare e bateria, ci despre cât de bine știi să te folosești de ea.

Voi, restul, cât ați făcut pe drum de sărbători? Tot 8 ore?